Sfântul Mare Mucenic Efrem cel Nou a vrut să îl cunosc prin intermediul unei doamne căreia trebuia sa îi pictez o icoană cu chipul Sfântului. De atunci au trecut câțiva ani, timp în care Sfântul m-a ajutat cu multă dragoste în tot felul de situații limită. De multe ori s-a întâmplat ca băiatul meu cel mic să se îmbolnăvească. Atunci găseam repede mângâiere la Sfântul Efrem cel Nou ca sa mijlocească la Bunul Dumnezeu și la Maica Domnului pentru vindecare grabnică. Odată a contactat un virus (citomegalovirus), din categoria virusului herpetic, boală cu un debut traumatizant pentru un adult, dar mai ales pentru un copil.
Au fost necesare analize peste analize care l-au afectat foarte tare. Nu făcuse până atunci tratamente injectabile şi din cauza aceasta s-a declanșat ceva în mintea lui, în creierul său legat de boală: o problemă psihică, o teama de ceva ce nu există, o închipuire care nu are corespondență în realitate. Am fost foarte afectați de felul său de a raționa. Plângea mereu din cauza gândurilor care îl împresurau, veneau șuvoi în mintea lui și nu le putea opri. Le dădea importanță maximă. Practic nu și le putea scoate din cap.
Dintr-un copil vesel, voios, plin de viață, pus mereu pe șotii, devenise un copil apatic, trist, fără energie, cu o multitudine de temeri născocite de mintea lui. Ca primă măsură, ne-am dus la părintele duhovnic care i-a făcut rugăciuni și l-a împărtășit mai des. Am făcut și Sfântul Maslu acasă. I-am fost mereu alături. Nu puteam face un pas nicăieri. Era „lipit” de mine. Se temea de propriile sale gânduri care îl necăjeau foarte mult.
Ajunsesem și la psiholog care într-un final se dăduse bătut, concluzionând că îl depășește situația și că trebuie să mergem la psihiatru. Se apropia sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Efrem cel Nou care îmi dădea speranțe mari gândindu-mă că în ziua prăznuirii se fac mari minuni pentru cei care se roagă cu credință.
Așadar am plecat în după amiaza zilei de 5 mai cu familia la mănăstirea Dragomirna, unde se găsesc moaștele Sfântului Mare Mucenic Efrem cel Nou. Ajunși acolo era în toi slujba acatistului Bunei Vestiri. După slujbă ne-am închinat la sfintele moaște și i-am spus Sfântului simplu și din inimă: „Sfinte, sunt aici, am venit la tine, nu ne lăsa”. În acel moment am simțit că m-am „conectat” cu Sfântul Efrem în rugăciune. A fost ceva ce n-am mai simțit niciodată. Atunci mi-am dat seama că acela a fost răspunsul la rugăciunile adresate Sfântului Efrem. Am căpătat încredere că totul va fi bine.
Copilul a dat semne imediat , că s-a schimbat ceva în bine la el, pentru că devenise din nou vesel și șotios. Acum, slavă Domnului, e bine, mai are uneori niște temeri, legate de revenirea bolii, dar știe că Sfântul Efrem l-a vindecat pe deplin. Mulțumesc Sfinte drag pentru tot ajutorul și sprijinul tău! Minunat este Dumnezeu întru sfinții Lui!