Povestea mea va fi putin mai lunga, dar sper ca merita citita. Eu locuiesc in Statele Unite cu sotul meu. In 2013 ne-a dat Dumnezeu un baietel minunat, istet si cuminte. Apoi ne-am dorit foarte mult al doilea copil. Imediat cum baietelu nostru a implinit un an, am incercat din nou sa raman insarcinata- am cumparat teste de ovulatie, calendare, am mancat diete pentru fertilitate, tot ce imi puteam imagina. Si oricat am incercat, nu ramaneam gravida. Trebuie sa mentionez ca ne doream ca al doilea copil sa fie aproape de varsta de primul, altfel am fi renuntat. In fiecare luna ma necajeam si plangeam ca nu este testul pozitiv. Asa a trecut un an, si baietelul nostru a implinit 2 ani. Am inceput sa ma gandesc ca poate ar trebui sa renuntam. Asa am inceput sa caut pe internet “sfinti care ajuta mamele si copiii” si uite asa am gasit prima data numele Sfantului Efrem. Am inceput sa citesc despre viata si mucenicia lui, si m-a impresionat foarte mult. Cu cateva saptamani inainte de Postul Pastelui, am scos la imprimanta Acatistul (avea si o imagine cu icoana Sfantului pe ea) si l-am citit. Intr-o seara cand citeam Acatistul, mi-a venit un gand, si m-am intrebat daca Sfantul ma poate ajuta si pe mine. Asta era cam in luna februarie. In Septembrie planuiam sa mergem acasa in Romania ca nu fusesem de ani buni. M-am rugat Sfantului sa ma ajute sa raman gravida inainte de a pleca in Romania. Apoi am facut doua promisiuni: daca voi ramane gravida, voi pune copilului numele Sfantului si a doua promisiune voi merge din Romania in Grecia la Moastele Sfantului.
Dupa inca o saptamana m-am decis sa tin tot Postul si sa citesc Acatistul in fiecare seara. Trebuie sa mentionez ca nu am tinut un post intreg de mai mult de 10 ani, mereu mi se parea foarte greu sa tin post. Cu cateva zile inainte de inceperea Postului, am adormit si am am un vis groaznic- un animal negru, urat si mare cat un om a intrat la mine in camera, m-a paralizat si parca incerca sa ma ameninte sa nu tin post. Prin vis am inceput sa zic repede Tatal Nostru si imediat m-am trezit foarte speriata. Sa stiti ca cel Necurat ne pazeste toate gandurile si abia asteapta sa bage frica in noi sa nu implinim poruncile lui Dumnezeu. Asta a trecut si a venit postul. Eu inca nu credeam in Sfant din inima. Citeam Acatistul si la urma citeam rugaciunea mamelor ce nu pot avea copii. Cam la o saptamana dupa inceperea Postului, am avut alt vis. Ma plimbam pe plaja, la o margine de ocean. Langa mine se plimba un barbat inalt si imbracat cu o haina lunga pina la pamant. Nu a spus nimic, doar s-a plimbat cu mine. Dintr-o data m-a cuprins o liniste sufleteasca neimaginata, care nu se poate explica in cuvinte. O pace sufleteasca de nedescris. M-am trezit fericita si primul meu gand a fost: L-am visat pe Sfantul Efrem. Imediat mi-am spus, nu, nu se poate, eu nu sunt vrednica de asa ceva, nu cred ca a fost Sfantul. Cu ajutorul lui Dumnezeu am tinut tot Postul, timp in care nu am fost deloc intima cu sotul meu, pentru ca stiam ca nu este bine sa ramai gravida in Post. Ma rugam mult la Sfant sa avem un copil sanatos care sa il iubeasca pe fratiorul lui/ei si citeam Acatistul.
La 2 saptamani dupa post mi-am facut un test de sarcina. Era pozitiv. Am calculate ca probabil am ramas gravida in prima saptamana dupa post. Am inceput sa plang de bucurie si l-am sunat pe sotul meu. Am stiut atunci fara indoiala ca Acela era Sfantul care a mers langa mine in vis si mi-a spus fara cuvinte ca totul va iesi cum m-am rugat. Rugaciunile mele au fost ascultate mai repede decat am crezut. La cateva zile dupa aceea, am inceput sa ii spun sotului meu de cele 2 promisiuni pe care le facusem. La inceput nici nu a vrut sa auda- cum adica, abia avem si noi 2 saptamani de mers in Romania, si eu vreau sa conducem nu stiu cate ore in Grecia. Nici nu a vrut sa discutam. Eu m-am intristat, dar stiam ca trebuie sa ajung in Grecia. Seara m-am rugat la Sfantul Efrem sa il lumineze pe sotul meu sa fie alaturi de mine. Nici nu au trecut cateva zile si intr-o seara il vad ca sta foarte concentrat pe computer. Mi-a apus ca sunt prea multe ore de condus, si nu se poate, si acuma cauta bilete de avion dus-intors Romania-Grecia. El a cumparat biletele si a calculat in care zi sa zburam numai noi, ca sa stea baietelul cu bunica lui. Doamne, mare este puterea Ta!
Pe scurt, in Septembrie ne-am dus in Romania si am facut un zbor de o zi la Nea Makri. Nu va pot descrie ce frumos este locul Acela Sfant, parca simti linistea sufleteasca in aer. Ne-am inchinat la Moaste, am luat ulei Sfintit, am atins niste haniute de copii de Moaste si am condus direct inapoi la aeroport. Uite asa am reusit sa tin prima promisiune. Apoi in ianuarie se apropia timpul sa nasc. Cu primul baietel am avut cezariana. Imi doream nespus la al doilea copil (fetita)sa nasc natural. Am auzit de la mai multi doctori ca e prea riscant (mai ales aici in State cu liability toti doctroii se feresc). Dar am gasit in Atlanta un doctor care se specializa pe asta si m-am dus la el. M-am rugat iar la Sfant. I-am zis sa imi dea putere la nastere, si oricum o sa nasc, sa fie copilul sanatos, dar daca e voia lui Dumnezeu sa nasc natural. Pe 25 ianuarie au inceput contractiile la 6 dimineata. Eram decisa sa stau acasa cat mai mult si sa nu fac epiduralul. Am luat icoana Sfantului Efrem ce o aveam din Grecia si nu am lasat-o din mana, am avut icoana langa mine pe perna pana am nascut. Am ajuns la spital gata-gata sa nasc. Fara epidural si fara operatie. Si langa bebelus am pus icoana la cap. Iarasi mi-au fost ascultate rugaciunile! Nu trebuie sa ne fie teama de durerile nasterii, ca oricat este de greu, cand vine copilul uiti tot. Era timpul sa imi tin a doua promisiune. Sotul meu stia deja ca al doilea prenume al fetitei va fi Efremia, si ne-am decis sa aleaga el primul prenume. Acum avem o fetita minunata Maria Efremia care este lumina din casa noastra. Fratiorul ei o iubeste si o saruta in fiecare zi. Am trecut si prin alte necazuri cu fetita, a trebuit sa o reinternam la spital cu icter, dar prin orice am trecut am stiut ca Sfantul Efrem ne apara si ne este alaturi si toate s-au rezolvat cu usurinta. Atat ne cere Dumnezeu, sa ne rugam, sa ne iubim unii pe altii, sa postim cand putem, sa nu fim mandri. Este atat de usor si in acelasi timp atat de greu. Multumesc lui Dumnezeu ca ni l-a dat pe Sfantul Efrem, ca grabnic ajuta pe toti cei ce se roaga lui, si multa este puterea data lui de la Dumnezeu. Este adevarat ca nu mai citesc Acatistul in fiecare seara. Cand sunt obosita spun doar “Tatal Nostru”. Dar icoana cu Sfantul Efrem ce am adus-o din Grecia este pe perete in camera la copii si stiu ca el ii apara si are grija de ei. Cand se imbolnavesc ii dau cu putin ulei de la manastire si ma rog, si stiu ca bolile trec mai usor si se recupereaza mai repede. In toata viata mea nu am crezut atat de mult ca acum…Si ma minunez si ma intreb- daca atat de multa putere are un Sfant drag lui Dumnezeu, apoi atunci cat de neimaginata, infinita si fara cuvinte este puterea lui Dumnezeu Insusi!!! Doamne iarta-ne pe noi pacatosii.