Elena: Sunt datoare Sfantului Efrem cel Nou cu o marturie despre modul cum l-am cunoascut si despre minunea pe care a facut-o cu mine anul trecut, salvandu-mi viata.

Sunt datoare Sfantului Efrem cel Nou cu o marturie despre modul cum l-am cunoascut si despre minunea pe care a facut-o cu mine anul trecut, salvandu-mi viata. Am plecat in pelerinaj in Grecia de ziua mea, pe 21 mai 2021. Nu-l „cunosteam’ atunci pe Sfantului Efrem cel Nou, nici pe ceilalti sfinti la care trebuia sa ajung. Auzisem despre Sfantului Efrem cel Nou de la diverse persoane, vedeam ca il iubesc, ca au evlavie la el, dar inima mea era rece in ceea ce-l priveste. Primul ”contact” cu Sfantul a fost in luna martie 2022, cand am fost la Iasi si, mergand la Mitropolie, ceva /cineva ma indemna sa iau o icoana cu Sfantul Efrem cel Nou.
Am luat si un acatist pe care l-am citit in masina, pe drumul de intoarcere spre casa. Inima mea a fost adanc miscata, am plans cand am citit despre chinurile la care a fost supus. Atunci nici prin cap nu mi-a trecut ca ma va ”chema” la el mai tarziu, in mai. Dupa mai multe opriri , la Sfantului Dimitrie Izvoratorul de Mir, la Sfantul Spiridon, Sfantul Nectarie, am ajuns si la Nea Makri, la manastirea care adaposteste moastele Sfantul Efrem cel Nou.
Nu sunt cuvinte ca sa exprim ce am simtit acolo. Lacrimile su inceput sa curga siroaie, fara sa le pot opri si toata apasarea, toata greutatea sufletului provenita din grijile zilnice, din temeri, de la stres, a disparut. Bucurie, pace, lin. Doamne, cat lin sufletesc! Cei care ati fost si ati trait asta, stiti despre ce vorbesc! M-a cercetat Sfantul cu dragostea lui si tot drumul pana la cazare am plans, pentru ca i-am simtit prezenta si binecuvantarea.
M-am bucurat de ceea ce am trait, dar nu ma asteptam ca Sfantul sa-mi devina sfant ocrotitor si sa ma ajute intr-o mare cumpana, mai devreme decat ma asteptam. Ne-am intors in Bucuresti pe 28 mai, seara pe la orele 22:45. Ne-a lasat autocarul in Piata Unirii. Am zis sa luam metroul pana in Gara de Nord. Mai eram cu doua prietene. La metrou, nimeni, doar noi trei. Scarile rulante mai functionau inca.
Obosite, cu bagaje, am zis ca e mai usor sa urcam cu scara rulanta. Bun, zis si facut! Prietenele mele au urcat inaintea mea. Eu, desi ceva imi spunea sa urc pe scarile normale, am facut totusi imprudenta si am urcat pe scara rulanta. Troler mare, greu, inca o geanta mare si rucsac in spate. Pun trolerul pe o treapta a scarii rulante si in cealalta mana tin geanta. Trolerul se dezechilibreaza, cade inapoi pe scara si ma trage si pe mine dupa el, cu restul de bagaje. Ma lovesc rau la mana dreapta de partea metalica a treptei de la scara, cand am incercat sa opresc rostogolirea.
Panica. In fractiuni de secunda am realizat ca sunt cazuta jos pe scara, scara tot urca, eu eram imbracata in fusta pantalon si , daca ajungeam sus unde se termina scara rulanta, putea sa-mi prinda fusta pantalon si ma traga cu totul. Fetele erau mai sus pe scara, inaintea mea si nu avea cine sa ma ajute. Strigau : ridica-te!, ridica-te! Atunci, cu disperare am strigat : Sfinte Efrem, ajuta-ma! Apoi am strigat-o si pe Maica Domnului Nu stiu cum am reusit sa ma opresc din rostogolire, m-am ridicat si, pana sa ajunga scara sus, eram in picioare.Tremuram toata.
Alba ca varul. Mana dreapta insangerata. Mai am si acum urmele ca marturie a celor intamplate atunci. Ma dureau coastele in partea dreapta de nu puteam respira. Am inceput sa plang. Am realizat ca a fost o cumpana mare si ca Sfantul Efrem cel Nou m-a salvat de la moarte. Cred ca asa trebuia sa se intample , ca sa vad cat de grabnic ajutator este si mare facator de minuni. Ajunse in gara, m-am rugat sa nu ajung la urgente in Bucuresti, ci sa ajung cu bine acasa. Am ajuns cu bine, dar mana si coastele m-au durut inca cateva zile. De atunci, multe au fost momentele in care, avand un necaz, o durere a mea sau a celor dragi, l-am chemat si am vazut ajutorul dat imediat, in acel moment. Nu imi incep ziua de munca fara sa-l chem in ajutor, fara sa-i cer binecuvantare Sfantul Efrem si celorlalti sfinti pe care i-am „cunoscut” in pelerinajul din Grecia. M-am intors acasa cu ei ca prieteni, intelegeti?
Ca prieteni! Voi, cei care sunteti sceptici, neincerzatori, care nu credeti in puterea sfintilor, a sfintelor moaste, va rog, fiti sinceri cu sfintii, spuneti-le direct: „eu nu cred in astea!” „Sfinte Efrem cel Nou sau Sfantul Ioan Rusul sau Sfantul Nectarie, daca esti asa cum spun altii ca esti, te rog, da-mi si mie un semn!”
Conteaza sinceritatea sufletului. Si Sfintii vor vorbi inimilor voastre, va vor da semne, va vor ajuta in necazurile si bolile voastre, ca sa vedeti ca sunt vii, lucratori, iubitori, gata sa va ajute oicand. Indrazniti, incercati! Nu aveti ce pierde! Multumesc din inima Sfantul Eferm cel Nou si celorlalti Sfinti ca m-ati primit in „casele” voastre, ca va am prieteni de suflet si sfinti ocrotitori! Slava tie , Doamne, pentru sfintii tai! Multumesc Maicuta Sfanta pentru toate!