Diana: Aș dori să vă împărtașesc și eu minunea noastră legată de Sfantul Efrem cel Nou.

Aș dori să vă împărtașesc și eu minunea noastră legată de Sfantul Efrem cel Nou. Pe cand baiețelul meu avea 7 anișori a inceput să aibă unele probleme apărute parcă din senin care ne-au speriat teribil. A dezvoltat ticuri, repeta intr-una anumite cuvinte, avea frici de tot felul, părea tot timpul speriat, nu stătea deloc singur, nu se simîea bine. Ne-a bulversat pentru că totul a aparut foarte brusc, fără o cauza aparentă. Am discutat cu el să încercâm sâ identificăm ce-l supără, am consultat psihologi, neurologi, am facut investigații, analize fară să fie depistată vreo cauză concretă. Nu avusese nicio trauma sau experiență neplacută, La școlă și în familie totul era bine, era un copil iubit, integrat. S-a presupus că ar fi un sindrom care nu se prea cunoștea la noi, o complicație neurologică a unui streptococ, dar nu în afară de un tratament cu antibiotic, nu am primit niciun altceva. Iar simpromele nu dispareau. Pentru mine ca mamă era chinuitor sa-l văd așa și să nu-l pot ajuta, cu toti specialiștii alături. Povestind cu părintele duhovnic, mi-a recomandat să citesc acatistul Sfantului Efrem cel Nou, care e grabnic ajutator și să-i cer sprijinul. M-am rugat din tot sufletul, uneori mergeam în baie să nu ma vadă copilașul saU cineva din casa cum plangeam, si cu lacrimi curgandu-mi siroaie pe obraji, ma rugam in genunchi pe gresia baii. Alteori ma rugam noaptea, sa nu-mi vadă nimeni lacrimile și sa pot zambi ziua. Nu a trecut mult timp și rugaciunile mele au fost ascultate, copilașul și-a revenit complet, fără vreun tratament medicamentos. Ii sunt recunoscătoare Sfantului Efrem cel Nou, care, prin rugăciunile lui către Dumnezeu si Maica Domnului ne-a ajutat sa trecem cu bine de această încercare.