Acum câțiva ani, am susținut Evaluarea Națională. În privința probei de la limba română, nu îmi făceam griji, întrucât aveam rezultate de excepție la această materie. În privința matematicii, situația era total diferită. Nu am fost niciodată foarte sigură pe mine, deoarece nu era punctul meu forte și mă așteptam să obțin la examen cel mult nota 8. Am făcut eforturi foarte mari pentru a avea rezultate bune. Stăteam până noaptea târziu rezolvând probleme, citeam teorii și formule pe care le repetam de zeci de ori și făceam meditații. În clasa mea erau elevi foarte buni, iar câțiva dintre ei excelau la matematică. Mulți spuneau în timpul anului că ei aveau cele mai mari șanse de a obține note maxime la această materie.
Părinții mei mă susțineau, însă știam că aveau emoții la fel de mari ca mine în privința matematicii. În perioada 2011-2012, mama îl descoperise pe Sfântul Efrem și citise cărți despre minunile sale. Citisem și eu despre viața și minunile săvârșite de el, iar mărturiile elevilor și studenților în perioada examenelor m-au marcat cel mai mult. În anul 2013, Dumnezeu ne-a ajutat pe mine și părinții mei să ajungem în Grecia, la Nea Makri, unde ne-am închiat la moaștele sfântului. L-am rugat pe Sfântul Efrem să mă ajute să obțin note bune, astfel încât să pot ajunge la un liceu bun.
Într-o zi, ca niciodată, mama m-a chemat la calculator să îmi arate o problemă rezolvată. Mi-a spus să analizez cu atenție modul de rezolvare, după care să minimizez browser-ul și să încerc să refac problema din memorie cât timp ea era la serviciu. Am făcut așa cum mi-a spus și ajunsesem să știu problema la perfecție. Aveam mari emoții la subiectul al treilea, pentru că aproape niciodată nu reușeam să rezolv punctele b și c ale problemelor.
În ziua examenului la matematică, am avut emoții. Părinții mei îmi spuseseră că Dumnezeu va așeza lucrurile astfel încât să fie bine și că Sfântul Efrem va avea grijă de mine. Am intrat în sala de examen și am spus câteva rugăciuni în gând până am primit subiectele. Am făcut o cruce mare înainte să încep rezolvarea exercițiilor. Brusc, emoțiile mele dispăruseră și simțeam că era cineva lângă mine care mă asigura că totul va fi bine. Nu m-am grăbit, am rezolvat fiecare exercițiu cu atenție, iar în scurt timp, rezolvasem primele două părți ale subiectului. Îmi mai făceam griji în privința exercițiilor legate funcții și expresii. Lucrasem multe exerciții în clasă, dar care aveau un grad de dificultate foarte ridicat de cele mai multe ori. Rămăsesem uimită de cât de ușore erau cele pe care le-am avut la examen.
Când am ajuns la partea a treia, am înălțat o rugăciune către Sfântul Efrem pentru a putea rezolva toate subpunctele problemelor. Am inspirat adânc, am citit problemele, după care am început să le rezolv. În timp ce desenam formele și scriam, am simțit că brațul drept, din vârful degetelor și până la umăr, nu mai era al meu. Rezolvările parcă se scriau singure. Am terminat rapid prima problemă și am trecut la a doua și ultima din subiect. Am avut aceeași senzație că brațul meu era îndrumat de cineva. Am dus la bun sfârșit și acea problemă. Abia după ce am început să-mi verific lucrarea am simțit că eu puteam să-mi controlez brațul. Am predat lucrarea și am părăsit sala de examen. M-am întâlnit cu câțiva colegi care ieșiseră înaintea mea și care discutau despre cum rezolvaseră ultima problemă. Am ascultat cu atenție metodele lor și am realizat că folosisem o metodă total diferită, dar mai simplă. Le-am spus părinților mei despre cum am rezolvat exercițiile, dar când au auzit despre ultima problemă, s-au îngrijorat. Le era teamă că metoda mea nu era suficient de complexă și că aveam să primesc un punctaj prea mare.
După câteva zile, s-au afișat rezultatele. Spre mirarea tuturor, am obținut nota 10 la matematică. În privința limbii române, obținusem o notă mai mică decât mă așteptasem, așa că am depus contestație. Până la afișarea rezultatelor finale, m-am rugat împreună cu părinții mei ca Sfântul Efrem să-mi corecteze lucrarea. Ajutorul lui nu a întârziat să apară și am obținut o notă foarte mare în urma contestației. Ceea ce a fost și mai uimitor a fost faptul că mama mi-a cerut fișa cu subiectele de la matematică. I-am adus-o și am plecat în camera mea, unde citeam. Nu după mult timp, m-a strigat și m-am dus cât de repede am putut la ea. A pus degetul pe ultima problemă și am constatat amândouă că aceea era problema pe care mi-o dăduse cu câteva săptămâni mai devreme să o analizez și să o rezolv. Sfântul Efrem răspunde rugăciunilor celor care îl cheamă în ajutor cu inimă curată.