25 Decembrie 2016 a fost una dintre cele mai grele zile din viata mea. In urma cu 21 de an, l-am vazut pe fratele meu sfarsindu-se din cauza unui cancer galopant la varsta de 19 ani. Marturisesc ca inca de atunci traiam cu frica sa nu ma paraseasca si unul din parinti prea devreme. Mama are 65 de ani si anul trecut, de Craciun, s-a ingalbenit. Toti am crezut ca e un icter mecanic, deoarece luase antibiotice cateva zile mai devreme. Am ajuns cu ea la spital unde ni s-a spus ca are o forma de cancer extrem de agresiva, cancer la pancreas, si ca mai are 6 saptamani de trait. A doua zi eram deja la Cluj. Si acolo, 4 profesori universitari ne-au confirmat diagnosticul. Eram devastata, speriata la gandul ca o voi pierde, ca nu voi suporta sa o vad in chinuri si n voi putea face nimic pentru ea. Era o tumora de 2/4 la capul pancreasului, cu infiltratie pe corpul si coada pancreasului. O SANSE. Am lasat-o internata si m-am intors acasa unde ma asteptau fetitele mele, si ele cu varicela.
Intamplarea a fost ca la doua zile sa treaca un vecin pe la noi, iar sotul meu fiind preot, a inceput sa vorbeasca despre minunile Sfantului Efrem Cel Nou. Seara am inceput sa citesc viata Sfantului si acatistul Lui, in paralel cu acatistul Sfantului Nectarie si cat de mult puteam din Psaltire. Zilele urmatoare am primit ulei de la candela lor din Grecia si mama a inceput sa se dea cu acel ulei. Marturisesc ca am facut si fagaduinte Celui de Sus de care ne tinem si acum, si cu toata sinceritatea si bucuria, va spun ca datele problemei se schimbau de la o saptamana la alta. Pe atunci, mama era internata la Chirurgie 3 in CJ, la domnul profesor Tantau Marcel iar eu ma tineam scai de el sa-mi spuna ce se intampla, de ce nu o mai opereaza odata. Mi-a raspuns intr-un final, foarte subtil, ca nu mai stie ce sa creada, ca e intre doua diagnostice,si sa ma rog sa fie ce banuie el, pentru ca asta ar fi salvarea ei.
Dupa o luna de incertitudini, a venit rezultatul biopsiei( a patra) si ceva analize din Germania care infirmau primul diagnostic si care ne dadeau o sansa. Era vorba de o pancreatita autoimuna, o boala foarte rara. Mama e foarte bine acum. Sunt sigura ca Dragii mei Sfinti, rugandu-se lui Dumnezeu, au schimbat diagnosticul crunt, asa cum le e obiceiul. Curios ca a disparut si tumora la al doilea RMN, prin Martie. Rugati-va cu lacrimi si Sfintii va vor auzi. Doamne ajuta la toata lumea!