Au trecut mulți ani de când Sfântul Efrem a apărut în viața mea, ani în care a lucrat, uneori fără ca eu să iau aminte. Abia mai târziu am făcut legătura dintre întâmplări și am înțeles cât de minunat și de delicat intervine în viața oamenilor. L-am întâlnit pentru prima dată pe Sfântul Efrem la casa unei maici, unde venise spre închinare icoana sa făcătoare de minuni. Tot acolo am primit și o cărticică cu viața și acatistul său. Însă atunci nu am legat o relație deosebită cu Sfântul. Știam de el și atât. După o vreme, poate chiar după câțiva ani, la grădinița unde lucram era un copil pe nume Efrem. Eu credeam că poartă numele Sfântului Efrem Sirul, însă ulterior am aflat că fusese botezat în cinstea Sfântului Efrem cel Nou.
Tot acolo am descoperit și o carte mare cu minunile Sfântului Efrem, care cuprindea numeroase mărturii din România. De atunci simt că Sfântul a început să lucreze tot mai vădit în viața mea. Cred că în același an am planificat, împreună cu un prieten, o vacanță în Grecia. Înainte de plecare am petrecut câteva zile la o mănăstire de maici. În seara dinaintea întoarcerii spre București, am intrat în pangar, unde o maică m-a întrebat de ce nu mai rămân câteva zile la mănăstire. I-am răspuns că peste două zile urma să plec în Grecia. Răsfoind cărțile, am găsit din nou volumul cu minunile Sfântului Efrem. Maica mi l-a dăruit, apoi mi-a dat și câțiva euro, rugându-mă să aprind o lumânare la mănăstirea Sfântului Efrem din Nea Makri. I-am spus că acea mănăstire nu era pe traseul nostru și că nu aveam cum să ajungem acolo.
Totuși, maica a insistat și chiar mi-a adus o hartă a Atenei, arătându-mi unde se află mănăstirea. Am luat toate acestea cu bucurie, dar fără să cred că voi ajunge într-adevăr la Nea Makri. Două zile mai târziu eram deja în autocar, îndreptându-ne spre Grecia. Luasem cartea cu mine și eram foarte entuziasmată să o citesc. Nici măcar nu a fost nevoie să-i propun prietenului meu să mergem și la Sfântul Efrem, pentru că el însuși a venit cu ideea de a includem mănăstirea din Nea Makri în itinerariul nostru. Mare mi-a fost bucuria când am ajuns acolo. Am luat o sticluță cu ulei din candela Sfântului, iar prin aceasta Dumnezeu avea să lucreze o altă minune:
Nepoțelul meu suferea de o alergie severă la înțepăturile de insecte. Pe corp, mai ales pe picioare, îi apăreau răni pe care le scărpina, iar acestea se umpleau cu lichid. Deși urma tratament dermatologic, nu se vindeca. După întoarcerea din Grecia l-am uns o perioadă cu ulei din candela Sfântului Efrem. În aceeași perioadă am mers și la mare, la Techirghiol. Apa sărată și nămolul sulfuros au ajutat la uscarea rănilor, iar acestea au început treptat să dispară. Sunt convinsă însă că Sfântul Efrem a fost cel care a mijlocit vindecarea nepoțelului meu prin ungerea cu uleiul din candela sa. Ani la rând am avut evlavie la Sfântul Efrem, însă nu pot spune că eram foarte apropiată de el. Nu îi citeam în mod constant acatistele, nu eram atentă la zilele sale de prăznuire și nici nu mergeam des la sfintele sale moaște. Cu toate acestea, auzeam tot mai multe mărturii despre minunile pe care le săvârșea.
În anul 2019 am avut de susținut două examene importante. Timpul era foarte scurt, materia multă, iar eu lucram opt ore pe zi. Duhovnicul meu mi-a recomandat ca, în cele două săptămâni rămase până la examen, să citesc Acatistul Sfântului Efrem pentru ajutor la examene. Îmi povestise că, cu un an înainte, Sfântul făcuse o mare minune cu fiica sa, care obținuse o notă foarte mare la examenul de matematică de la Bacalaureat, deși se temea foarte mult de această probă. Am făcut rost de acatistul special pentru examene și l-am citit în fiecare zi, timp de două săptămâni. Sfântul a făcut o mare minune: am promovat ambele examene, iar la al doilea am obținut chiar nota maximă.