Telefonul, De multe ori, nu apreciem un lucru, pana cand nu ni se ia. Vorbeam pe whats app cu doua prietene, cand brusc, telefonul meu s-a innegrit si nu a mai pornit. Mi se parea normal sa il am mereu, nu multumeam lui Dumnezeu pentru el. Si ce a insemnat pentru mine telefonul stricat brusc?
A insemnat: aoleu, ce ma fac?! Am realizat ca fara el, nu mai am cum sa ma trezesc la timp, (alarma suna in unele zile cu 3-4 ore mai devreme fata de ora mea normala de trezire…pentru ca la job nu imi aleg eu programul… si este absolut imposibil trezitul dimineata…Nu am sot sau prieten care sa ma ajute!) Am realizat ca prietenii mei vor fi ingrijorati, daca brusc nu mai raspund… Nu mai aveam nici bani, ca sa il duc in service, maine oricum era duminica.
L-am asezat pe raftul cu Sfintenii, si mi-am rugat Sfantul Drag, Efrem, sa mi-l repare, nemaiavand altul de rezerva… Apoi m-am pus sa fac curat, iar primul lucru vazut au fost iconitele: Sfantul Efrem si Sfanta Xenia. Am reusit sa folosesc o tableta si sa-i anunt pe cei 3 prieteni apropiati, ca nu mai am telefon si sa nu se ingrijoreze daca ma suna si nu raspund! Dar ce faceam cu trezirea?
Sfantul meu, stiu ca este o prostie, dar te rog mult, da-mi telefonul inapoi! Dupa doua ore, telefonul s-a deschis, desi incercasem de foarte multe ori.
Am fost atat de fericita!! Nu aveam nici bani sa il repar, nici altul de rezerva! De acum promit sa apreciez mult mai mult lucrurile despre care am impresia ca ,,mi se cuvin”. Nu, nu ni se cuvine absolut nimic!
Multumesc, Sfantul meu, ca si pentru un telefon ti-ai facut mila cu mine!