Fac parte, deși sunt conștientă de neputinței mele( și o spun fără urma de smerenie), din vasta mulțime de suflete ușurate și întărite de Sfantului Efrem.
Am făcut cunoștință cu Sfântul Efrem abia în clasa a XII-a când, evident, în focul pregătirilor pentru marele examen, nu am știut unde sa mai alerg, iar micul acatistier al sfantului-ajutor în examene, mi-a fost permanenta sursa de putere.
De atunci și pana în momentul de fata nu știu cum se face ca nu trebuie sa rostesc de doua ori numele sfântului și totul capătă alte valente, totul se rezolva, durere dispare, problemele mi se rezolva, gândurile rele pleacă. E un minunat sfantul, și nu atat pentru minunile pe care le face, cât pentru marea sa dragoste și mila fata de una ca mine, care cauta ajutor doar la nevoie, uitând apoi sa mai mulțumească.
Am vrut sa fac măcar atât și sa-i spun și altfel sfântului, acum, ca-i mulțumesc pentru tot, pentru ca m-a ajutat sa-l găsesc, pentru ca ma aude, pentru ca pune umărul la nevoie, pentru ca e mereu acolo și aici și nu așteaptă nimic în schimb. Slava lui și sfinților toți!
Eu te iubesc sfinte Efrem, te rog iarta-ma și nu ne scăpa din ochi pana la final. Ajuta-ne și acum pe cale!