Numele meu este Claudiu și vă scriu aceste rânduri pentru a relata intervenția SFÂNTULUI EFREM CEL NOU în viața mea. Acum vreo 3 ani l-am descoperit și eu pe Marele Mucenic. Am mai citit despre el, dar nu i-am dat mare importanta (mă rugam mai mult Sfântului Ioan Rusu). Am trecut prin multe împrejurări până am ajuns să-i citesc Paraclisul și Acatistul. Găsisem un paraclis LUNG și m-am hotărât să rog un părinte să mi-l citească (cu tot cu ectenii și pomenire). Printre cei trecuți în pomelnic era bunica mea (se ocupa cu ghicitoria și nici măcar nu era ortodoxă), era tatăl meu cu care pierdusem legătura de vreo câțiva ani (suferea de peste 50 de ani de alcoolism) și, bine-nțeles, eu, care deși aveam vreo 25 de ani, nu-mi găsisem un loc de muncă.
M-am rugat Sfântului Efrem să-mi găsesc un loc de muncă, să-i aducă la Ortodoxie pe ai mei (inclusiv pe bunica mea care era și foarte bolnavă și înaintată în vârstă), să-l facă pe tata să nu mai bea și să pot relua legătura cu el și alte câteva lucruri pentru fiecare persoană trecută în pomelnic.
Buuun! Părintele mi-a făcut Slujba și totul a intrat pe făgașul normal, sau, cel puțin, așa credeam eu. A trecut aproape un an pentru a vedea roadele acelei rugăciuni.
Bunica mea nu dădea niciun semn de îndreptare, de tata nu știam nimic, eu tot fără loc de muncă. Între timp, bunica mea a paralizat la pat. Am internat-o de vreo două ori. În fine, așa cum procedezi în astfel de cazuri. Mă trăznește ideea de a redeschide subiectul venirii ei la Ortodoxie (nu prea agreea această idee, ca să nu spun mai mult). Deși era paralizată și cu multe răni și suferințe, de parcă toate bolile își dădură întâlnire în organismul ei, ea era pe deplin conștientă. După o conversație de vreo câteva zile, nu știu prin ce minune, se hotărăște să accepte venirea la Ortodoxie. Am vorbit cu mama să chem un preot ortodox să-i facă Mirungerea și s-o împărtășească. Zis și făcut. După ce o schimb de vreo două ori, intră părintele, îi face Slujba de venire la Ortodoxie, o împărtășește, mai stăm un pic de vorbă, după care pleacă. Eu merg să văd ce mai face bunica mea, după care, din lipsă de ocupație, intru pe internet. Printre paginile vizitate erau și câteva ortodoxe. Ce m-a făcut pe mine să intru pe acele site-uri a fost ceva legat de Sărbătoarea SFÂNTULUI ȘI MARELUI MUCENIC EFREM CEL NOU. D e fapt, lucrul care m-a frapat era că în ACEA ZI – 5 MAI 2012, bunica mea a primit Ortodoxia, ia o săptămână mai târziu a plecat să se întâlnească față-n față cu Marele Mucenic. Numele ei este IOANA.
După vreo 3 săptămâni primesc un telefon. Când am răspuns – ERA TATA – PERFECT TREAZ. L-am întrebat ce mai face, iar el, printre altele, mi-a spus că de aproape un an nu a mai pus alcool în gură (precizez că Paraclisul a fost slujit la începutul toamnei în anul precedent, iar acum eram la începutul verii). Până-n ziua de azi, tata n-a mai pus alcool în gură. După înca vreo lună și jumătate – două mi-am găsit și eu un loc de muncă, unde lucrez și în ziua de azi. Deși sunt dator vândut Acestui Mare Mucenic, El tot continuă să mă vegheze. De câte ori citeam Acatistul lui, îmi reunea familia (chiar și telefonic). Spre rușinea și nerecunoștința mea, nu am postat aceste minuni ale PĂRINTELUI EFREM, dar El a ales să-mi mai facă un cadou. Mi-am dorit foarte mult să ajung în Grecia la Moaștele lui, dar n-am avut posibilitatea, așa că s-a hotărât să vină el la mine.
În localitatea mea s-a pus piatra de temelie la o nouă biserică, ale cărei hramuri sunt SFÂNTUL EFREM CEL NOU, NAȘTEREA SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL ȘI CUVIOASA PARASCHEVA, ocazie cu care au fost aduse Moaște de-ale Sfântului Efrem.
Fie ca Învierea lui Hristos, pentru rugăciunile Maicii Domnului,ale Sfântului Efrem cel Nou, ale tuturor sfinților și ale tuturor Puterilor cerești, să vă lumineze sufletele și să vă bucure inima.