Anul trecut exact pe 5 mai, am primit pe strada o iconita a Sfantului Efrem. În drum spre catedrala in Galati, la un moment dat cat asteptam la semafor o doamna pe care nu o cunosc si nici acum nu stiu cine e ma intreaba deodata ” Unde te duci?” Ii zic la catedrala. ( ii raspund ca sa nu par nepoliticoasa …) Apoi ma intreaba ” Dar stii ce zi e azi? ” Eu deja ma gândeam ( aoleu nu se face verde o data ca nu stiu ce sa ii raspund. . andreea ai dormit la orele de istorie acum adu-ti aminte ce o fi fost pe 5 mai.) Pana la urma ii zic ” Nu stiu. Imi pare rau. ” Ea mi-a spus pe urma ceva de genul ” Azi noi sărbătorim pe Sfantul Efrem cel Nou. E un sfânt grabnic ajutator. Uite iti dau o iconita. Sa te rogi lui” Si pana sa ma dezmeticesc eu, ma trezesc cu o iconita tare frumoasă, micuță si noua. Zici ca abia o cumpărase pentru mine. A trecut timpul, si am simtit in unele situatii ajutorul sfântului. Ma gandesc cu drag la acea zi, plus la un moment am simtit miros de mir. De doua ori in ziua cand am primit iconita la câteva minute distanță. Eram singura nu avea de unde sa vina mirosul. Plus eu nu am mir. Mirosea doar intr-un loc si anume unde stateam eu. Sper ca mărturia mea sa dea putin curaj oricui citeste. Nu uitati ca Dumnezeu si sfinții sunt alaturi de noi, si sa nu va pierdeti credinta.